Despre vechile aşezări ale Muntenilor de Jos

Articol din categoria Prezentarea Scolii

Despre vechile aşezări ale Muntenilor de Jos

       Pentru călătorul ce străbate meleagurile noastre, un ciob răsărit de sub o brazdă sau un pom ce străjuieşte culmea unui deal, pot să-i stârnească nedumerirea sau întrebarea firească: ‘Cum de au ajuns în acel loc?’

Pentru cel care caută fărâma de istorie în orice poate vorbi despre trecut, toate acestea îi povestesc despre vremuri de mult apuse, despre oameni şi locuitori care au existat, care au “vieţuit cândva”.

Pe teritoriul comunei Muntenii de Jos au existat de- a lungul vremii multe aşezări, vechi bastioane ale credinţei şi ale continuităţii răzeşeşti. Iată satele care au exitat în timp în comuna noastră aşa cum reies din documentele vremii:

Baloşinăuţi – fost sat situat pe locul actual al Muntenilor de Jos. La 1400, aparţinea probabil lui Oana Giumătate, boier din sfatul lui Alexandru Voievod (fratele lui Bogdan Vodă, tatăl lui Ştefan  cel Mare).

Băcăoani – sat aparţinând iniţial de comuna Lipovăţ, înfiinţată prin Legea administrativă din 1904. Din anul 1906, aparţine de Muntenii de Jos; în 1925, aparţine de comuna Secuia; în 1929, de comuna Gura Munteni, iar în 1931, revine la comuna Muntenii de Jos.

Bucium – fost sat pe râul Bârlad, la sud de Secuia, în 1825, era moşia ţinutului Fălciului, iar în 1826, era trup al moşiei Baba Rea.

Bârgăoani – fost sat moşie în 1825, iar în 1826, trup al moşiei  Baba Rea.

Coticerii – fost sat la sud-est de Mânjeşti, înglobat în Mânjeşti, atestat la 1877; în 1825, siliştea moşiei Târzii.

Dobârceni – fost sat în partea de nord a Mânjeştiului, atestat la 1744, înglobat în Bahnari în1803, cătun al satului Bahnari în 1831. În 1841, apare ca localitate răzeşească.

Fundeni ( Fundătura) este comună în 1865, apoi trece la Muntenii de Jos şi Dobârcenii la Mânjeşti.

Dumnezeii-sat existând la 1840, trup al moşiei Mânjeşti.

Filipeşti – fost sat pe locul Dobârcenilor, atestat în documentul lui Ştefan cel Mare de la 15 octombrie 1491.

Mânjeşti – apare la recensământ la 1772, când înglobează şi Coticerii. În 1826, Coticerii sunt înglobaţi la Târzii ; 1835 include trupul de moşie Stoileşti ; 1840 include trupul de moşie Dumnezeii, iar la 1876 este comuna Mânjeşti. La 1906, aparţine de comuna Muntenii de Jos, la 1931, redevine comuna Mânjeşti până la 1968, când trece la comuna Muntenii de Jos.

Moara lui Palade  –  fost sat la sud de Vaslui înglobat la Muntenii de Jos în 1803, în 1871, aparţine de comuna Dobârceni, din 1883 până în 1887, aparţine de comuna Muntenii de Jos, iar în 1906, este înglobat în oraşul Vaslui.

Murgeni – fost sat la sud de Mânjeşti pe Crasna în 1800 era moşie şi se numea Răzoaia sau Valea Murgenilor ; în 1831, trup al moşiei Bahnari, în 1833, apare sub denumirea Mărteni ; în 1851, apare ca Murgeni Partea de Jos sau Razoaia.

Gura Munteni – a fost sat în partea de sud vest a Muntenilor de Jos; în 1830, este amintită o moară, în 1871, aparţine de comuna Dobârceni, în 1873, aparţine de comuna Muntenii de Jos, în 1876, trece la comuna Mânjeşti, în 1829, la comuna Gura Munteni, iar în 1931 devine comuna Muntenii de Jos.

Ruşi – fost sat lângă Secuia, moşie în 1825, trup al moşiei Baba Rea în 1826.

Secuia (Baba Rea) – apare în documentul emis de canceleria domnitorului Ştefan cel Mare la 15 octombrie 1491 sub denumirea de Secuieni apare ca trup al moşiei Târzii incluzând siliştele Bârgăoani, Buciumi şi Ruşi din  1826  până la 1830, apare sub denumirea de Baba Rea în 1834, în 1861, apare sub denumirea de Secuia, din 1865 până la 1889 face parte din comuna Mânjeşti şi apare sub denumirea Secuia şi Baba Rea, iar din 1896, apare numai numele de Secuia.

Stoileşti –  fost sat pe Crasna, lângă Mânjeşti la 1805, la 1825, include  moşia Cracatiţa, fiind inclusă în componenţa satului Mânjeşti la 1835.

 

                                                          Director al Centrului Cultural ,,Podul Înalt’’ Muntenii de Jos, prof. Romică Brunchi